Legatura cerebrala afectiva dintre fetus si mama

Ziarul El Mundo

Legatura stransa dintre copil si mama in timpul sarcinii are loc atat la nivel celular cat si la cel afectiv, al carui centru neuronal este in creier. Mama si copilul aflat in pantec dezvolta astfel o relatie care are o puternica baza biologica inca din primele luni de sarcina.

O lucrare publicata de Universitatea din Navarra reuseste sa explice ultimele progrese stiintifice asupra acestui fenomen natural care face ca embrionul, care este o entitate straina organismului matern sa nu fie respins de corpul mamei ca un pericol si sa nu fie activate mecanismele de aparare corespunzatoare, noteaza ziarul El Mundo.

Profesoara la catedra de Biochimie Natalia Lopez Moratalla, autoare a lucrarii, a explicat in prezentarea sa la Madrid, ca aceasta toleranta inmunologica se genereaza prin intermediul unor substante pe care le elibereaza embrionul inca din primele zile de viata si care dezactiveaza celulele materne care suscita respingerea.

Una dintre descoperiri este ca femeile insarcinate au, in maduva osoasa, celule susa multipotentiale provenite de la fat, in proportie de doua pana la sase unitati la mililitru de sange. Acest fenomen poarta numele de ”microchimerism”. ”S-a verificat ca acestea apar din a patra saptamana de sarcina si ca raman in corpul femeii pe intreaga durata a vietii. Existenta lor a fost dovedita si dupa 20 de ani in regenerarea spontana a inimii mamelor care sufereau de cardiopatie sau in repararea hepatica”, a explicat Natalia Lopez Moratalla.

Colegul sau Manuel Gimenez Amaya, profesor la catedra de Embriologie la Universitatea Autonoma din Madrid, a subliniat ca aceasta descoperire poate avea ” importante aplicatii clinice avand in vedere ca este vorba de celule diferite care convietuiesc”. Insa aceasta parte moleculara este un complement important in legatura de afectivitate cu fetusul, care se produce in creierul mamei ca urmare a modificarii hormonilor in timpul sarcinii.

Elementul-cheie este oxitocina, hormonul increderii si al placerii si cortizolul, un hormon care este activat ca raspuns la stres. ”Intr-o situatie de stres, neuronii cerebrali ai hipotalamusului genereaza un factor care determina eliberarea de cortizol, insa la femeile gravide nu este asa. Intre luna a doua si a patra de sarcina, ovarele de 10 pana la 100 de ori mai mult progesteron si se diminueaza astfel raspunsul emotional si fizic la stres”, precizeaza Lopez Moratalla.

Pe de alta parte, cercetatori de la Universitatea din Harvard au avertizat asupra pericolului pe care il presupune starea de stres la femeile insarcinate. Ei au descoperit ca o stare prelungita de stres si contactul cu anumiti alergeni pot predispune la sugarul hranit la piept imbolnavirea de astm infantil. Cercetatorii americani au explicat ca stresul la femeile insarcinate poate influenta sistemul imunologic al bebelusului.

Una din concluziile studiului realizat in mediu urban asupra a 387 de mame lactante si care au fost supuse la nivele diferite de stres, a fost ca expunerea la alergeni (acarienii din praful locuintei) in timpul sarcinii, duce la cresterea nivelului de imunoglobulina E, anticorpul care are legatura cu imunitatea.

Potrivit cercetatorilor spanioli, in timpul sarcinii, fetusul trimite semnale care stimuleaza producerea, incepand din luna a cincea de sarcina, a unui neurotransmitator denumit oxitocina, corelat cu increderea. Profesorul spaniol a explicat ca in urma acestui proces ”se acumuleaza oxitocina in diferite zone ale creierului, iar acestea genereaza schimbari structurale si functionale care au drept consecinta cresterea afectivitatii fata de copilul purtat in pantec”.

Aceasta legatura afectiva a fost vizualizata cu ajutorul rezonantei magnetice functionale a creierului in care se observa cum la vederea imaginii propriului copil se activeaza partea legata de afectivitate. Prin sistem s-a descoperit ca raspunsul cerebral este mai intens in timpul plansului copilului decat la cel al rasului, servind mai bine la recunoasterea a ceea ce doreste copilul. La fel se intampla si cand se prezinta o situatie negativa, cum este de exemplu, cea de separare spre deosebire de cea a jocului.

Oxitocina, care se acumuleaza in timpul sarcinii, incepe sa se elibereze la fiecare miscare a fatului inainte a se naste /celebrele lovituri cu picioarele/ dar si in timpul nasterii si al alaptarii, sau cand nou-nascutul suge la piept, intensificand afectivitatea mamei. ”Aceste prime contacte fizice intaresc legatura dintre mama si copil, care raman gravate in creier”, asigura cercetatorul spaniol.

Ea a subliniat insa ca aceasta relatie speciala poate fi zdruncinata daca apare o alterare emotionala care sa rupa echilibrul si atunci instinctul matern pierde din intensitate. In unele cazuri poate fi chiar patologic.


Sursa:

- Rompres

- http://vsat.weblog.ro/2010/11/10/legatura-cerebrala-afectiva-dintre-fetus-si-mama/