Parintii nostri care " stiu tot " despre cresterea copilului

Odata ajunsa acasa cu bebelusul, proaspata mamica e ajutata, de multe ori, de mama sau de soacra.

Cate mamici nu s-au confruntat insa cu opiniile complet diferite ale acestora cu privire la cresterea si ingrijirea celui mic? 

Interviu cu Monica Reu, trainer specializat in comunicarea non violenta, realizat de Adriana Titieni in cadrul emisiunii "Meditatii pentru parinti"

Adriana Titieni: De unde ti-a venit ideea pentru aceasta tema?

Monica Reu: Am observat ca, de cand am devenit mama si mai multe dintre prietenele mele au devenit mame, la randul lor, discutam foarte des despre cum fiecare dintre mamele noastre are o anumita opinie, parere in legatura cu felul in care trebuie crescut copilului, hranit, imbracat.

De multe ori in astfel de situatii se isca conflicte, iar relatia cu propria mama se tensioneaza, desi fiecare dintre noi doreste ca relatia sa fie una de sprijin. Pana la urma asta ne dorim – sa primim prijinit, pentru ca avem mare nevoie de el in momentul in care devenim parinti si avem un copil. Iar atunci cand venim cu bebelusul acasa si nu stim de unde si cu ce sa incepem, ne dorim sa fie cineva langa noi care sa ne ajute, iar de cele mai multe ori aceasta persoana este mama. Iti doresti, ca proaspata mamica, sa ai langa tine un aliat, si nu sa ajungi sa privesti relatia cu mama ta ca pe o lupta.

Desi recunosc ca este foarte dificil, mi se pare important ca, in momentele in care mama te sfatuieste sa faci un lucru pe care nu ai vrea sa-l faci sau despre care ai o alta parere, sa constientizezi ca in fata ta nu se afla cineva care incearca sa te combata sau sa-ti inabuse valorile, credintele, convingerile, ci o persoana care isi doreste sa contribuie cu ceva.

Sunt convinsa ca in spatele fiecarui sfat pe care il primim in aceasta perioada de la mamele noastre se afla o nevoie imensa de a contribui, de a ajuta (si stim cu totii ca nu-i face nimanui nicio placere sa ii fie refuzat sprijinul si ajutorul). Insa, pe de alta parte, desi recunoastem nevoia mamei de a contribui si suntem constienti de faptul ca sfatul ei este, din punctul ei de vedere, cel mai bun pe care ni-l poate da in momentul respectiv, este important sa avem taria propriilor convingeri. Iar in cazul in care valorile si convingerile tale nu sunt in concordanta cu valorilor si convingerile mamei, mi se pare important sa nu cedezi, dat fiind ca bebelusul este responsabilitatea si raspunderea ta.

Cu alte cuvinte, nu trebuie sa ajungem la un razboi cu propria mama, ci putem evita asta daca incercam sa transmitem valoarea noastra in momentul respectiv si sa o ajutam pe mama sa nu ia acest refuz al nostru ca pe un atac personal. Din pacate, de foarte multe ori de aici incepe rana, din momentul in care spunem “Nu” unui sfat dat de mama noastra in privinta copilului nostru, refuz care o lezeaza pe mama din ea.

Pentru a evita tensionarea relatiei trebuie sa constientizam ca sfaturile mamei sunt date cu cele mai bune intentii si sa le spunem ca stim si apreciem faptul ca vrea sa ne ajute si sa contribuie la cresterea copilului.

Am fost si eu pusa in situatia in care, confruntand-o pe mama mea cu o decizie legata de cresterea bebelusului meu, mi-am dat seama ca am in fata mea un aliat, un om care isi doreste tot ce este mai bun pentru mine si copilul meu. I-am spus ca inteleg ca este ingrijorata pentru mine si isi doreste sa ma ajute, dar i-am spus ca si eu imi doresc tot ce este mai bine pentru copilul meu si i-am si explicat ca pe vremea cand ma avea pe mine altele erau sfaturile medicilor, iar in domeniul cresterii copilului s-au schimbat foarte multe lucruri in ultimii 30 de ani.

In momentul in care va dati seama ca amandoua va doriti ce e mai bine pentru copil, atunci puteti crea o punte de legatura si poti face din mama ta un adevarat aliat.

Cel mai important mi se pare sa reusesti sa vezi in parintele tau o persoana care incearca sa te ajute asa cum stie ea mai bine. In momentul in care, fara sa renunti la valorile tale, iti exprimi recunostinta fata de acest ajutor - asa cum vine el, chiar daca nu e in acord cu valorile tale - vei gasi mai multa deschidere la persoana din fata ta, fie ea mama, tatal sau soacra.


Adriana Titieni: Ar mai fi ceva de facut astfel incat relatiile sa se pastreze? Pentru ca e clar ca, in clipa in care nasti, ai nevoie de ajutor, de sprijin si de suport ca sa-ti cresti copilul.

Monica Reu: Un lucru pe care eu l-am gasit foarte util a fost acela de a-i spune mamei mele foarte clar cum vreau sa ma ajute. Am incercat sa formulez cerinte clare si am observat ceva interesant: cu cat cerinta este mai specifica, mai pozitiva si mai fezabila, cu atat este mai probabil sa primesc ceea ce-mi doresc. Asadar, pentru a comunica mai bine, putem incerca sa nu folosim cuvinte vagi si sa nu lasam cuvantul “ajutor” la intelegerea celuilalt.

Adriana Titieni: In concluzie, ne putem bucura de sprijinul mamei si al familiei atunci cand suntem proaspete mamici si putem pastra relatiile frumoase daca incercam sa ne exprimam recunostinta fata de sprijinul acordat, pastrandu-ne insa valorile, explicand acest lucru, apreciind si recunoscand ajutorul pe care il primim si, nu in ultimul rand, fiind exacti si precisi in cerintele pe care le formulam.


Sursa: http://www.itsybitsy.ro/Articole/Lumea-parintilor/Sanatate/Copil-sub-1-an/Parintii-nostri-care-stiu-tot-despre-cresterea-copilului-articol-1716.html