Rezumat: dupa introducerea primelor vaccinuri la sugari (vaccinul pertussis, ulterior trivaccinul DTP: diftero-tetano-pertussis), au aparut o serie de boli noi, necunoscute pana atunci, situate la granita intre cele doua stiinte medicale: neurolgie si psihiatrie.

Medicii se confruntau cu o multitudine de semne si simptome pe care au incercat sa le clasifice in boli si sindroame precum "Sindromul cu afectare cerebrala minime" (MBD-Syndrom), "Hiperactivitate sau sindromul ADHD", "Autism", evitand (cum se va constata mai tarziu) in mod voit lucrul esential: cauza acestor boli neurologice/psihice.

Motivul? Vaccinurile se extindeau rapid, erau tot mai la moda, si nu putea fi deconspirat faptul ca una dintre complicatiile cele mai grave si de temut al vaccinurilor era tocmai "Encefalita postvaccinala!".

Boala nu se manifesta intotdeauna sub o forma acuta, manifesta clinic, ci de cele mai multe ori sub o forma subclinica. In majoritatea cazurilor insa toate aceste boli si sindroame nu reprezinta altceva decat consecintele /sechelele encefalitei postvaccinale din copilarie.

Toate aceste boli vor fi incadrate in asa numitul "Sindrom postencefalitic". Folosindu-ma in exclusivitate de bibliografia din Occident, voi descrie legatura evidenta intre vaccinuri si aceste boli, precum si moartea subita a sugarului, care ramane cea mai grava complicatie a vaccinurilor. Desi decesul brusc al sugarilor, aparent sanatosi, este un eveniment trist dar binecunoscut medicilor pediatrii, literatura de specialitate afirma pana in prezent ca nu se cunosc cauzele lui...

1.) Autismul

2.) Hiperactivitatea (ADHD) si Sindromul leziunilor cerebrale minime

3.) Sindromul postencefalitic

1.) AUTISMUL – o boala noua, postvaccinala

"Primele victime ale atacului Medicinii asupra creierului (prin intermediul vaccinurilor) au fost copiii americani." Intr-un articol din anul 1946, descria Leo Kanner - medic psihiatru cu renume mondial – nu mai putin de 11 cazuri a unei boli noi aparute in randul copiilor si tinerilor pe care a descris-o sub forma unor "tulburari autistice ale relatiilor afective." El nota:" Simptomele difera radical de oricare alte simptome cunoscute pana la ora actuala." (Kanner, Leo, 1942/1943, 250).

Dupa primele articole scrise de Leo Kanner, mai multi cercetatori au cautat studii si cazuri care sa ateste existenta autismului in trecut, dar ei nu au gasit astfel de date, boala fiind cu adevarat necunoscuta. Inainte de 1943 s-au gasit doar cateva cazuri. In 1958, Kanner numara 150 de cazuri. In anii '50-'60 se observa insa o crestere spectaculoasa a cazurilor de autism la copii.

Psihiatrii renumiti precum Goodwins scriau:"Autismul la copii era o raritate in spitalele de psihiatrie infantila inainte de anul 1964. "In perioada" 1952-1964, ei au relatat de existenta a doar 6 cazuri. De aceea nu erau deloc pregatiti cand la un moment dat au aparut un numar de 65 de cazuri. Aceasta explozie de cazuri de autism se corela cu perioada in care a inceput noul program de vaccinare la sugarii din SUA.( Goodwin,, M.S. and T.C., 1969, 558).

Acelasi paralelism intre debutul autismului si noul program de vaccinare se poate observa si in alte tari. In Japonia, primul copil autist s-a nascut in 1945. Una din conditiile obligatorii impusa Japoniei de catre americani care tocmai ocupasera tara, era un program obligator de vaccinare impotriva tusei convulsive.

In Franta, Chile, Austria, Olanda si Scandinavia primele cazuri de autism apari la inceputul anilor'50. Tot in acest timp s-a introdus pentru prima data vaccinul pertussis (impotriva tusei convulsive).

In Anglia, campania de vaccinare impotriva tusei convulsive a debutat doar la sfarsitul anilor '50. Cand in 1962 se formeaza in Londra prima Asociatie a parintilor cu copii cu autism, se constata ca aproape toti s-au nascut in perioada cand s-a inceput aceasta vaccinare, doar cativa se nascusera la inceputul anilor '50. ( Everard, M.P., 1973, 278). In Anglia numarul copiilor autisti este mult mai mic ca cel din SUA, probabil datorita faptului ca vaccinul pertussis nu este obligator, ci voluntar, fiind regiuni unde se vaccineaza doar 30% din copii. (Coulter, H. and Fisher, B., 1985, 200-204, 235).

Cine au fost primii copii vaccinati?

Primele cazuri de autism au aparut la copiii din familii instarite, dar mai ales de intelectuali, parintii fiind adeseori medici, avocati, profesori, etc. Deci primele victim nu au fost copiii muncitorilor sau a oamenilor saraci, ci copiii oamenilor cu studii superioare, cu mame exagerat de grijulii pentru care nici un sacrificiu nu era prea mare, avand in vedere ca acest vaccin era si foarte scump...Kanner ne relateaza: "Pana acum nu avem nici un caz de autism la copii a carui parinti sa nu fie inteligenti". Din primele 100 de cazuri de copii cu autism, 87 din tati si 49 din mame aveau studii superioare, restul avand cel putin un colegiu. ( Harris L. Coulter, 2004, (5): 71 ).

Și alte studii arata ca toti copiii autisti provin din familii cu un statut aparte in ce priveste inteligenta si personalitatea parintilor. Acest lucru era cu totul iesit din comun avand in vedere ca in cazul celorlati copii cu alte afectiuni psihice, doar un procent mic, de 19 % din parinti, absolvisera facultatea. ( Coleman, Mary, ed., 1976, 12). Asa se explica de ce in primul deceniu vedem o raspandire inegala a autismului intre copii.

Dar dupa extinderea unui program obligator de vaccinare in aproape toate tarile, au beneficiat copiii din toate categoriile sociale de trivaccinul antidiftero-tetano-pertussis (DTP). Din acest moment autismul se va raspandi in mod egal la copii iar cercetatorii au considerat din acest motiv ( in mod gresit desigur), ca primele statistici ar fi fost false! Astazi putem compara evolutia autismului cu cea a unui arbore bolnav. Din primele ramuri, respectiv cele 11 cazuri descrise de Kanner in 1943, au crescut alte 200.000 doar in SUA. (p.73, ibidem).


Manifestarile clinice ale autismului. Cazuri concrete.

a.) Instrainarea de sine si de lume.

Denumirea autismului vine din grecescul "autos" care inseamna "propriu" sau "eu insumi". Kanner descrie aceasta instrainare ca fiind "incapacitatea copilului de a avea relatii normale cu oamenii inca de la nastere...Chiar de la inceput vedem o instrainare extrema..." (Kanner, Leo, 1942/1943, 250). Acesti copii traiesc in lumea lor si nu lasa pe nimeni sa se aproprie de ei. Sunt "absenti" si nu pot zambi . Nu le place nici o atingere, uneori nici de la parintii lor, iar fata de straini se poarta cu nervozitate si ura. Ei sufera de acest "sindrom afectiv disproportionat". (Eisenberg, Leon, 1956, 609-611).

Caz concret: Jerry Goldsmith, un baiat de 18 ani, cu autism, este descris in felul urmator:" El functioneaza a o masina, fara sentimente si se raporteaza la lumea din jur doar cu mintea ( intelectul)....La 14 ani, fiind plecat cu parintii intr-o excursie in Mexic, nesuportand la un moment dat mirosurile dintr-o piata, a disparut pur si simplu si a mers pe jos cei 16 km pana la Motel, fara ca sa spuna ceva parintilor..."(Harris L. Coulter,2004, (5):23).

b.) Egoismul.

Copilul autist se identifica cu lumea intreaga. El crede ca doar el exista pe lume. Nu realizeaza ca are si semeni si crede ca totul se invarte doar in jurul lui. Se vede ca fiind singurul si cel mai important "obiect" din lume si il intereseaza doar ce efect pot avea asupra lui situatiile, obiectele din jur, etc.

Caz concret: Ronald, cu o forma moderata de autism, ne relateaza:" nu am stiut pana la varsta de 7 ani ca exista oameni pe lume. Dar chiar si acum trebuie sa imi aduc uneori aminte ca mai exista si oameni pe lumea asta. "I se intampla acest lucru mai ales cand este intr-o relatie cu oamenii. Spre exemplu: se retrage brusc si pleaca in mijlocul unei conversatii ca si cand acel o ar fi murit brusc. (Cohen, Donald J., 1980, 388).

c.) Frica.

Acest sentiment de teama se vede pe fata lor care exprima permanent acest sentiment. Cauza poate fi faptul ca le este mereu teama sa nu intervina in lumea lor cineva "de afara". ( Kanner, Leo, 1944, 217).

Boli neurologice care insotesc autismul. Se stie ca autismul este insotit adeseori si de alte tulburari neurologice precum retard mental, epilepsie, paralizii. Un procent de 20-30% dintre copiii cu autism sufera de convulsii, spasmul sugarului, epilepsie forma minora (petit mal) sau majora (grand mal), pierderi scurte ale cunostintei, etc. (Wolf, L. and Goldberg, B. , 1986).

2.) Hiperactivitatea (sindromul ADHD/Deficit de atentie/Tulburare hiperkinetica) - o tulburare postvaccinala

De la aparitia primelor simptome si pana in prezent s-au incercat mai multe definitii si clasificari ale hiperactivitatii.

a.) "Hiperactivitatea " si " Disfunctie cerebrala minima"

In jurul anului 1955, la 10 ani de la aparitia autismului, atentia medicilor pediatrii este acaparata de o noua manifestare patologica aparuta la copiii scolari, sub forma unei tulburari nervoase, pe care o denumesc "Hiperactivitate." (Harris L.Coulter, 2004, (5): 78). Copiii sunt mereu hiperactivi, depasind limita normalului. Parintii spun despre acestia ca sunt precoce, mergand in doua picioare mai devreme decat alti copii. (Laufer, M.W.and Dehoff, E.,1957, 463).

In anul 1963, in America specialistii numara deja in jur de 100 de semne si simptome care se asociaza cu hiperactivitate, motiv pentru care termenul de "Hiperactivitate" se schimba in cel de "Disfunctie cerebrala minima". Profesorii de pediatrie de la Facultatea Yale scriau in 1984 despre aceste manifestari patologice ca "ele reprezintau in perioada respectiva cea mai raspandita tulburare psihica diagnosticata la copii in Spitalele de Psihiatrie Infantila." (Shaywitz,Sally E. and Bennet A., 1984, 429). Procentul copiilor scolari care sufera de aceasta tulburare este estimat de unii autori la 15-20% ! (U.S.Department of Health and human Services, 1984. Cowart, V.S. 1988 (b), 2647).

Cazuri descrise de parinti
- "fiul meu are 2 ani dar deja din primul lui an de viata ne-a creat probleme, ne-a intors toata casa pe dos, nu si-a facut prieteni fiindca loveste in toti cu picioarele si striga la ei. Deschide frigiderul si incearca sa stea in el, se urca pe mobila, scoate boilerul din priza si apasa pe toate butoanele, nu se multumeste niciodata cu nimic..."

- "Tommi nu poate sta linistit. La scoala deranjeaza fiindca vorbeste incontinuu. Paraseste clasa cand vrea el fara sa-l intrebe pe invatator. Desi are o inteligenta peste medie, are probleme la citit si scris. Vorbeste prea repede si nu-l intelege nimeni..."

- Joe nu vrea sa mearga la scoala, dar in schimb face toata ziua "excursii" prin casa. Cand a fost destul de mare ca sa deschida usa, a aflat si vecinul ce poate fi in stare. Era un copil care enerva pe toti. Odata l-am gasit plimbandu-se in mijlocul strazii. Arata ca un copil maltratat, este lovit mereu fiindca intra in tot ce-i sta in cale."(U.S.Department of Health and human Services, 1984. Cowart, V.S. 1988 (b), 2).

In trecut, epidemiile se soldau cu numeroase cazuri de encefalia infectioasa iar simptomul cel mai frecvent la acesti bolnavii aflati in convalescenta era hiperactivitatea. (Annel, A. L. ,1953, 75-76).

Se credea atunci ca tulburarile de hiperactivitate vor trece odata cu varsta si copilul se va vindeca pana va ajunge la varsta adulta. Astazi se stie ca acest lucru se intampla doar rar si numai in cazurile usoare. Hiperactivitatea este cea care uneori mai cedeaza, in schimb alte simptome precum lipsa de atentie si concentrare raman, fara sa existe vreun tratament. (Harris L.Coulter, 2004, (5): 77)

b.) "Sindromul cu afectare cerebrala minima"

Dupa ce s-a ajuns la concluzia ca este vorba de un sindrom, medicii specialisti psihiatrii l-au denumit MBD-Syndrom (Minimal Brain Damage), trad. "Sindromul cu afectare cerebrala minima".

Spre surprinderea lor insa, ca si in cazul autismului, la acest sindrom apari si sechele neurologice : convulsii, paralizii, retard psihic, etc., care nu pot fi incadrate in tulburari psihice minime, respectiv in "tulburari emotionale sau de comportament". Manualul de Diagnostic si Statistica (Diagnostical and Statistical Manual) arata ca la un procent de 5% din copiii care au Sindromul MBD, sunt prezente si simptome grave. ( American Psychiatric Association, 1980, 42).

c.) "Sindromul cu afectare cerebrala minima" si "Autismul. " Cauze comune?

Unii specialisi considera ca exista o legatura intre cele doua afectiuni, amandoua avand la inceput o manifestare subclinica a creierului (care trece neobservata, neavand manifestari clinice, ci doar paraclinice) care apoi, in timp, dau nastere la simptome psihiatrice. (Rutter, M., 1982, 31.)

Altii se intreaba "care ar putea fi cauzele care duc la asemenea tulburari neurologice masive?" (Elliot, Frank, 1986, 231).

Ar putea fi o encefalita postvaccinala, din copilarie ...?

3.) Sindromul postencefalitic

a.) Da, este vorba de o encefalita din copilarie! Acesta este raspunsul la intrebarea anterioara. IN MAJORITATEA CAZURILOR ACEASTA ENCEFALITA ESTE DATA DE VACCINURILE DIN COPILARIE! (Harris L.Coulter, 2004, (5):.111).

Simptomele comune ale autismului si ale sindromului cu leziuni cerebrale minime, arata ca au si o cauza comuna: encefalita, fie o forma clinic manifesta, fie o forma subclinica ( fara modificari clinice, ci doar paraclinice ). Sechelele care raman definesc "sindromul postencefalitic." Autismul si sindromul cu leziuni cerebrale minime sunt doua manifestari ale sindromului postencefalitic.

A fost o neglijenta al americanilor sa nu recunoasca etiologia comuna al acestor doua afectiuni in cei 20-30 de ani, desi cunosteau si tratau de mult timp cazuri de encefalita. Inclusiv psihiatrul Leo Kanner a comis greseala sa spuna despre autism ca are simptome necunoscute pana atunci, cand de fapt nu a recunoscut simptomele neurologice care indicau existenta in mod cert a unei encefalopatii. La el este acceptabil acest lucru deoarece nu era neurolog.

Dar, cand in anii '60 medicii psihiatrii se confruntau deja cu simptome neurologice foarte evidente ( retard psihic, paralizii, convulsii epileptic, etc) atat la autisti cat si la cei cu Sindromul leziunilor cerebrale minime, ei ar fi trebuit sa recunoasca legatura evidenta al acestor boli cu o encefalita, mai ales ca erau cunoscute cazurile de encefalite postvaccinale. Dar tocmai aici gasim motivul pentru care medicii psihiatrii inchideau ochii!

Trebuia ascuns cu orice pret faptul ca vaccinurile, care erau tot mai la moda, puteau duce la complicatii precum encefalita! (ibidem, p. 112).

b.) Encefalitele din secolului XX.

Putem vorbi de o adevarata epidemie a encefalitei din secolul XX cauzata de vaccinurile din copilarie. Medicii cunosteau foarte bine cauzele encefalitelor ( sau encefalopatii) : traumatisme craniene, arsuri grave, boli infectocontagioase precum rujeola, oreion, rubeola, varicela sau tusea convulsiva si, nu in ultimul rand, vaccinurile impotriva acestor boli, cand era denumita "encefalita postvaccinala." ( Bannister, R., 1978, 408ff.)

O forma acuta de encefalita infectioasa, caracterizata printr-o stare de somnolenta excesiva si letargie, a debutat ca o epidemie in ultimii ani ai primului razboi mondial. A inceput in China, de unde a migrat spre Romania, Franta, Germania si Austria unde, Constantine von Economo o descrie intr-un articol medical. Dupa numele ei a fost denumita "Encefalita Von Economo".( Von Economo, C., 1931).

Dupa razboi s-a extins epidemia in majoritatea tarilor. Intre anii 1919 -1928 s-au numarat peste 500.000 de decese iar un million de oameni au ramas cu sechele neurologice grave datorate encefalitei infectioase. Mai tarziu s-a ajuns la concluzia ca a fost vorba de o epidemie de gripa porcina cauzata de doua tipuri de virusuri. (Greenough, Anne et al., 1983, 922. Ravenholt, R.T. and Foege, W.H., 1982, 860.)

Indiferent de cauza encefalitei ( epidemica, posttraumatica, postvaccinala), interesant este faptul ca se manifesta cu o multitudine de simptome psihice, neurologice, mentale, emotionale care vor forma sindroame clinice foarte variate de meningita sau encefalita. ( Merritt, H.H. , 1979, 104.) Acest lucru s-a observat mai ales la cazurile de tuse convulsiva ( tuse magareasca ) complicata cu encefalita.

Dar si dupa vaccinul impotriva tusei convulsive ( Pertussis) apari encefalite cu aceleasi manifestari, ceea ce dovedeste ca vaccinul le poate provoca. Dintre toate vaccinurile, cel mai periculos a fost considerat pe vremea aceea vaccinul impotriva tusei convulsive. Este vorba despre un vaccin "intreg", ceea ce inseamna ca bacteria continuta in vaccin ( Bordetella pertussis), este identica cu antigenul care provoaca boala! (Coulter, H. and Fisher, B., 1985, Chapter 5: Adverse Reactions: An Afterthought ? Chapter 7;Long-Term Damage. Ironside, R., 1956, 145 ).

Margaret Pittman, specialist renumit in astfel de boli infectioase spune despre aceasta bacteria ca "se deosebeste de celelalte prin marea ei capacitate de a influenta reactiile biologice ale organismului." ( Pittman, M. and Cox, C.B. , 1965, 447).Ori daca bacteria poate provoca astfel de reactii polivalente in organism, cu certitudine o va face si vaccinul care contine aceasta bacteria.( Harris L.Coulter, 2004, (5): 114).

Aceleasi reactii postvaccinale grave care pot apare dupa renumitul trivaccin (DTP: diftero-tetano-pertussis), le vom vedea si in encefalitele infectioase acute la sugari(!): febra mare, somnolenta extrema, otita, diaree, varsaturi, tuse, tipat, stari de lesin, convulsii, spasmul sugarului, tulburari de respiratie, alergii.(Coulter, H.L. and Fisher, B., 1985, Chapters 5 and 7.).

Cazuri concrete:

a.) Mama unei fetite vaccinata la 2 luni povesteste: "Dupa o ora de la vaccinul cu DTP, fetita a adormit si nu s-a trezit timp de 24 de ore. Pur si simplu nu o puteam trezi...Tot ce imi amintesc este ca dupa ce s-a trezit se purta ciudat, altfel ca inainte, chiar si plansul era modificat. Apoi a adormit la loc. Aceste stari de somn aparute brusc au continuat mult timp... La varsta de 4 luni a inceput sa strige intr-o zi brusc si tare, incat ne-am speriat cu totii. Se purta de parca cineva ar fi atacat-o. O strigam pe nume pana s-a trezit, s-a invinetit la fata, dupa care s-a albit. Ne-am gandit ca va muri...". Fetita astazi in varsta de 16 ani sufera de hiperactivitate, are mari tulburari de concentrare, stari de somnolenta extrema, care stim ca sunt si manifestarea principala a Encefalitei Letargice. ( Harris L.Coulter, 2004, (5): 115)

b.) Cazul unui baietel dupa al doilea vaccin cu DTP ( la 4 luni) descris de mama lui:" bebelusul a devenit flasc, pupilele i s-au marit, nu mai putea sa manance, nu mai reactiona. Am chemat un alt medic care ne-a spus ca se extinde nevul pigmentar pe care il are la cap si l - a internat....Mai tarziu copilul se trantea adeseori cu capul de perete sau chiar de podea. Alteori se lovea in cap cu picioarele. Daca il intrebam de ce face asa ceva, imi raspundea ca ii face placere. Și la 4 ani cand se manifesta astfel, nu stia sa imi spuna de ce sau nu stia sa imi explice de ce." ( p.117, ibidem). Știm ca infectia creierului se insoteste de inflamatia acestuia si este imposibil sa nu provoace dureri mari de cap dar sugarii si copiii mici nu au cum s-o exprime decat prin aceste reactii caudate. Alteori vedem ca sugarii si copiii mici se tot trag de ureche, reactia cauzata adeseori de dureri de cap pe care ei nu au cum s-o exprime.(Coulter, H.L. and Fisher, B., 1985, 61-65).

c.) Uneori encefalita se insoteste de tulburari gastro-intestinale precum diaree, varsaturi, balonari, gastroenterite, dureri de stomac, enuresis (incontinenta de urina), constipatie, etc. Aceste simptome le observam adeseori dupa vaccinarea cu DTP. ( Byers, R.K. and Moll, F.C., 1948, 454, A.L.1953, 20,49).

Cazul unui alt copil vaccinat cu DTP despre care mama ne povesteste :"copilul avea scaune foarte multe, diareice si varsa. Nu obisnuia sa aiba pana atnuci varsaturi, decat foarte rar. Dupa a cincea injectie (vaccin) cu DTP, Garry nu mai putea sa isi controleze reflexul de a urina ( enuresis ) si nici scaunul (encompresis). Se "scapa" pe el si era foarte suparat din acest motiv. Imi spunea ca pur si simplu nu simtea ca trebuie sa mearga la WC." (p.117, ibidem).

d.) Cazul unui copil vaccinat anti - ROR ( rujeola-oreion-rubeola): " Alberto Garcia a fost vaccinat la 15 luni. Ziua urmatoare febra a urcat la 40 de grade si de 17 ori pe zi avea un scaun diareic, galben-verzui, uleios, diagnosticat ca o infectie cu Salmonella. Dupa o luna de zile nu mai vorbea, iar apoi au aparut simptomele de autism. ( p.117, ibidem).

e.) Vaccinul DTP, descris de Barbara Fisher si de Harris L. Coulterin 1985 ca fiind un "un glonte tras in intuneric,.provoaca si alte reactii grave precum atacul de apnee (oprirea scurta a respiratiei ).Cazul lui Harvey Jackson este relevant in acest sens iar tatal acestui copil ne povesteste:" In 13 ianuarie 1972 copilul meu a fost vaccinat cu DTP...In 15 ianuarie, copilul plange neincetat de dimineata, iar pe la orele 13-14 are mari dificultati de respiratie. De doua ori I s-a oprit respiratia pentru un timp si doar dupa ce l-am pus pe umerii mei si l-am lovit pe spate a inceput iar sa respire. Ne-am dus la medic si l-a internat. Intre timp si-a revenit si acum are 3 luni." Acest copil a "scapat " in mod fericit de o moarte subita la care pot duce atacurile de apnee. Dupa ce a mai crescut insa au inceput simptomele unui autism de gravitate medie. (Harris L. Coulter, 2004, (5):.44) Asta demonstreaza ca atat autismul cat si moartea subita a sugarului au o cauza comuna: encefalita care, in majoritatea cazurilor, este provocata de vaccinuri!

Concluzie tragica(!): Daca copiii cu atacuri de apnee nu mor subit si supravietuiesc, ei vor dezvolta ulterior o forma de autism.

Descrierea unui atac de apnee: de obicei pacientul respira tot mai frecvent si mai adanc pana la un moment dat cand se opreste respiratia. Gura ramane larg deschisa, muschii fetei sunt contractati. Atacul poate fi atat de grav incat copilul se poate cianoza sau sa faca chiar convulsii. Respiratia se reia dar muschii se relazeaza doar dupa cateva minute, uneori ore. ( p. 118, ibidem).

f.) Atacurile de apnee pot fi uneori fatale provocand complicatia cea mai grava a vaccinurilor: moartea subita a sugarului ( in germana este denumit SIDS). Literatura de specialitate descrie in multe tratate aceasta moarte subita a sugarului, specificand insa ca nu se cunoaste cauza...

Caz concret descris de un parinte: "In urma cu opt saptamani, seara, dupa ce i-am dat de mancare bebelusului nostru, l-am culcat. In dimineata urmatoare l-am gasit mort in patutul lui. Va scriu aceste randuri pentru a trage un semnal de alarma legat de un sindrom care curma viata a mii de bebelusi in fiecare an : unul din 500! Dupa moartea copilasului nostru am obtinut ajutor si numeroase informatii de la Institutul SIDS. Astfel am aflat ca moartea copilului nostru a fost provocata de o boala speciala care nu poate fi prevenita deoarece nu are simptome premergatoare. Acest lucru ne-a usurat un pic deoarece ne reprosam mereu ca ar fi fost o posibila greseala de-a noastra. " Acest Institut este descris de parinti ca fiind o organizatie de binefacere pe care o lauda cu totii. Dar daca ar fi asa, oare nu ar folosi aceasta organizatie toate mijloacele de care dispune pentru a afla care este cauza mortii sugarului? Daca ar face legatura dintre atacurile de apnee si vaccinuri (!), ar descoperi rapid ca SIDS nu este consecinta unei boli speciale care nu poate fi prevenita. In schimb ar gasi numeroase cazuri in care sugarii (precum cel al lui Harvey Jackson descris la pct.e.) sufera de atacuri de apnee dupa vaccinarea cu DTP. (Harris L. Coulter, 2004, (5):119)


Dr.Christa Todea-Gross

Cluj-Napoca, 12.10.2010

Sursa: PentruViataCluj.ro/vaccinuri-inutile-si-periculoase/52-boli-neurologice-si-psihice-provocate-de-vaccinuri

Informatii utile:
- VACCINURILE: PREVENTIE SAU BOALA? - O noua patologie pediatrica - Dr. Christa Todea-Gross - Editura Christiana - 2012 (prima editie)

- Indrumarul medical si crestin despre viata al Federatiei Organizatiilor Ortodoxe Pro-Vita din Romania - Dr. Christa Todea-Gross, Preot prof. dr. Ilie Moldovan - Editura Renasterea - 2008 (prima editie)

- DEZVALUIRI SOCANTE despre doctorii Ginecologi, Endocrinologi... Avort, Metode Anticonceptionale, Contraceptive, Sterilet, Prezervativ, HPV. Sindromul Post-Avort.Consiliere pre si post avort - Dr. Christa Todea-Gross - Cluj 9 Dec. 2008, Oradea 27 Feb. 2009 - AdevarulDespreAvort.ro