EXERCITIILE FIZICE NE POT SALVA SANATATEA MENTALA. Sportul si sanatatea mintala. - Despre cum medicamentele pentru bolile, afectiunile mentale creeaza dependenta si chiar agraveaza boala mintala: depresie, anxietate, schizofrenie, stres post-traumtic, etc Imprimare
Sport, exercitii fizice, miscare si sanatate - Sportul si sanatatea: articole, documente, studii
Scris de Administrator   
Luni, 01 Iulie 2013
Vizualizări: 4984

Exercitiile fizice ne pot salva sanatatea mentala

EXERCITIILE FIZICE NE POT SALVA SANATATEA MENTALA. Sportul si sanatatea mintala. - Despre cum medicamentele pentru bolile, afectiunile mentale creeaza dependenta si chiar agraveaza boala mintala: depresie, anxietate, schizofrenie, stres post-traumtic, atac de panica, comportament obsesivo-compulsiv, etc.Dupa actuala dinamica, se estimeaza ca in cativa ani depresia va ajunge sa fie a doua afectiune ca raspandire pe glob. Dar nu numai depresia ameninta omenirea. Majoritatea bo­li­lor mentale au o raspandire aproape epidemica la nivelul societatii actuale. Spre exemplu, in America, conform Institutului National pentru Sanatatea Mentala (NIMH), 26,2% din populatia peste 18 ani sufera de o boala mentala. Aceasta inseamna peste 57,7 milioane de oameni, mai mult de o patrime din populatia adulta a acestei tari!

- 18,8 milioane sufera de depresie (9,5% din populatie), din care 15% comit suicid;

- 40 milioane sunt marcati anual de anxietate (18,1%);

- 2,2 milioane sufera de comportament obsesivo-compulsiv (1%);

- 2,4 milioane sufera de schizofrenie (1,1%);

- 6 milioane sufera de atac de panica (2,7%);

- 7,7 milioane de stres post-traumatic (3,5%).1

Desi am dat doar exemplul Americii, unde statisticile sunt mult mai usor de gasit, bolile mentale fac ravagii in toate tarile dezvoltate. Spre exemplu, conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), 15% din populatia acestor tari sufera de depresie.

In Romania, populatia care sufera de depresie se ridica la limita de varf a Comunitatii Europene, adica peste 3 milioane de romani - un procent de 15% din intreaga populatie a tarii!

Dar cum sa nu i se strice mintea omului modern, cand stresul depaseste cu mult capacitatea creierului de a rezista, modul de viata in sine este bolnav si patimile cele mai diverse, conflictele, frustrarile, complexele si alte solicitari psihice macina intreaga populatie a tarilor dezvoltate?

Televiziunea si internetul, jocurile pe calculator si pornografia sunt ele insele importanti factori de risc in aparitia depresiilor, a deficitului de atentie cu hiperactivitate, a pierderilor de memorie, a dependentei si depresiei, etc.

Din pacate, nici copiii nu scapa neatinsi de morbul bolii mentale. In America, spre exemplu, 2,5% dintre copii sufera de depresie, in timp ce in Romania ponderea se pare ca este cu mult mai mare. Desigur, lipsa afectivitatii parintilor, certurile dintre acestia si divortul sunt printre cele mai importante cauze ale depresiei la copii. La noi, un factor semnificativ il constituie lipsa de acasa a unuia dintre parinti, plecat la lucru in strainatate.

Bolile mentale au insa si o cauza or­ga­nica, determinata fie de alimentatie, fie de me­dicamente gen antidepresive, anti­con­ceptionale sau chiar de cure de slabire. Pri­vind alimentatia, e bine de stiut ca multe dintre alimentele prelucrate contin substante care au un efect depresiv - in mod paradoxal, produse in multe cazuri tocmai de companiile farmaceutice care livreaza pe piata si antidepresivele.2

In fine, bolile mentale, in multe cazuri, nici nu ar fi chiar atat de periculoase daca nu ar interveni chiar medicalizarea acestora. In mod evident, stiinta a progresat mult in cercetarea creierului si sunt medicamente care ajuta la stabilizarea situatiei in boli precum schizofrenia, psihozele afective si chiar depresiile severe, insa si aceste medicamente trebuie luate cu mult discernamant - adica eliminate treptat in momentul in care este depasita criza, concomitent cu aplicarea altor terapii nemedicamentoase.

Spunem aceasta deoarece majoritatea medicamentelor pentru afectiuni psihice au grave efecte adverse, cum ar fi chiar cronicizarea bolii.

Din pacate, dorinta de castig a companiilor farmaceutice este mult mai mare decat interesul fata de sanatatea mentala si vindecarea oamenilor bolnavi. Companiile farmaceutice nu sunt institutii filantropice si nici nu sunt miscate de o etica crestina. Astfel ca, la mijloc fiind profitul, medicatia recomandata in afectiunile psihice ajunge sa fie un important factor de risc pentru populatie in general.

Ai o depresie postnatala, una cauzata de stresul de la serviciu, de vreun necaz in familie, deces sau un divort, sau pentru o mie de alte motive - daca abordezi medicul, te poti trezi ca iei un antidepresiv care te poate face dependent pe viata. Vrei, nu vrei, devii clientul sigur al companiilor farmaceutice! Spunem aceasta deoarece apelarea la antidepresive atunci cand afectiunea poate fi tratata prin alte mijloace presupune riscul agravarii bolii.

Antidepresivele cresc cantitatea unor neu­rotransmitatori precum dopamina, sero­to­nina si noradrenalina, prelungind in ge­ne­re timpul in care acestia se afla in spatiul intersinaptic.

Problema este insa aceea ca antidepresivul afecteaza mecanismul de productie si receptie al neurotransmitatorilor, incat, fara antidepresiv, respectivele mecanisme nu-si mai indeplinesc functia nici macar cat o faceau inainte de inceperea tratamentului.

Studiile vorbesc despre aparitia unui fenomen de neuroadaptare, in care sunt auto-blocati sau pur si simplu distrusi receptorii serotoninici in cazul consumului de antidepresiv.3 Astfel ca medicamentul func­tioneaza in acest caz ca un drog, dand de­pendenta, agravand simptomatologia in cazul in care nu mai este luat. In felul acesta, companiile farmaceutice nu vor avea decat de castigat, lucru vizibil in cotarea lor la bursa.

Castigul global numai din vanzarile din domeniul medicamentelor psihiatrice se ridica la imensul profit de 80 miliarde dolari anual. Evident, aceasta in conditiile in care peste 200 de milioane de oameni consuma regulat astfel de medicamente.

Ce putem face pentru a nu ajunge si noi clientii marilor companii de medicamente psihiatrice?

Exista si alte terapii, nemedicamentoase, ale bolilor mentale, care, potrivit cercetarilor, pot ameliora sau chiar vindeca depresiile si alte boli psihice - in functie, bineinteles, de gravitatea lor. Acestea insa nu sunt deloc profitabile, de aceea nu sunt incluse in protocoalele medicale studiate in facultati.

Cea mai simpla metoda, aflata la indemana oricui, este exercitiul sau efortul fizic. De la inceputul secolului al XX-lea si pana astazi s-au realizat sute de studii care demonstreaza beneficiile imense pentru sanatatea mentala aduse de exercitiile fizice regulate.

Rezultatele cercetarilor, care au implicat sute de mii de persoane, nu pot fi contestate de nici un membru al comunitatii stiintifice, de aceea se si prefera pastrarea tacerii sau pur si simplu eludarea acestei terapii din protocoalele medicale invatate in scolile de medicina.

Asadar, deoarece in zona se misca foarte multi bani, suficient cat sa fie cumparate institute de cercetari, politicieni si psihiatri, lumea sufera si va suferi din ce in ce mai mult de diverse afectiuni mentale, desi ameliorarea si chiar vindecarea poate fi atat de aproape.

Cercetarile dovedesc efectele pozitive ale exercitiilor fizice pentru majoritatea bolilor mentale: anxietate, depresie, atac de panica, schizofrenie, dementa, Alzheimer, etc.

 

Anxietatea

Anxietatea este o stare de neliniste pato­logica, teama, ingrijorare, insotite de multe ori de tulburari fiziologice.

Sunt cunoscute sase meta-analize care au luat in considerare intre 5 si 159 de studii.4 Con­cluzia acestor meta-analize, bazata pe stu­dii care au implicat sute de mii de subiecti, este ca exercitiul fizic are o legatura semnificativa cu reducerea anxietatii.
Efectele depind de gravitatea anxietatii, dar si de natura, in­ten­sitatea si durata exercitiilor efectuate. Spre exemplu, din aceste meta-analize rezulta ca efectele cele mai puternice apar cand:

(a) exercitiul este "aerobic" (de exemplu: alergatul, inotul, ciclismul), spre deosebire de cel non-aerobic (de exemplu: handbalul, exercitiile la sala);

(b) durata programului de formare aerobic este de cel putin 10 saptamani si, de preferinta, mai mare de 15 saptamani;

(c) subiectii au avut initial o conditie fizica slaba sau niveluri mai ridicate de anxietate. Cand spunem "niveluri mai ridicate de anxie­tate", le avem in vedere si pe cele care includ problemele coronariene si atacul de panica.5

Depresia

De la inceputul secolului al XX-lea si pana la jumatatea anilor ’90 s-au realizat peste o suta de studii care au analizat relatia dintre exercitiile fizice si depresie.

Dupa 1990, la aceste studii s-au adaugat cel putin inca cinci meta-analize, care au luat in considerare intre 9 si 80 de studii realizate anterior. Concluzia acestor meta-analize a fost aceea ca exercitiile fizice au un adevarat efect antidepresiv, care depinde in magnitudine de urmatoarele conditii:

(a) programul de antrenament se desfasoara pe o durata mai mare de noua saptamani si a implicat mai multe sesiuni;

(b) efectele sunt proportionale cu durata exercitiilor, intensitatea acestora si numarul de zile pe saptamana in care au fost realizate.6

Concluzia este aceea ca exercitiile fizice sunt cel putin la fel de eficiente ca terapiile traditionale. Ele pot fi folosite pentru tra­ta­mentul depresiei, chiar si a afectiunilor mai severe, mai cu seama pentru ca ofera beneficii remarcabile pentru starea generala de sanatate a individului.

Aceleasi dovezi stiintifice sunt aduse si pentru beneficiile aduse de efortul fizic in privinta unor boli mentale mai grave sau a unor constante psihice precum stima de sine, starea de spirit pozitiva sau, pur si simplu, privind favorizarea unui somn odihnitor.7

Despre mecanismele prin care exercitiile fizice contribuie la sanatatea mentala a individului precum si la dezvoltarea capacitatilor cognitive vom reveni in numarul viitor.


Psihopedagog Silvia Criveanu

Material aparut in nr 25 al revistei Familia Ortodoxa

Sursa: http://www.familiaortodoxa.ro/2013/02/02/exercitiile-fizice-ne-pot-salva-sanatatea-mentala/

Informatii utile:
Vanzarea NEBUNIEI - Suntem toti nebuni? - The Marketing of MADNESS - Are We All Insane?- ADEVARUL despre INDUSTRIA FARMACEUTICA, PSIHIATRII, BOLILE MENTALE INVENTATE, DROGURILE PSIHOTROPE de pe reteta, EFECTELE LOR SECUNDARE GRAVE, FATALE - Video -176 min

- EFECTELE TELEVIZIUNII SI INTERNETULUI ASUPRA SANATATII MENTALE, dar si efectele Internetului, Publicitatii, Computerelor si Jocurilor pe Calculator, Mass-media, etc. - Virgiliu Gheorghe, biofizician - Conferinte video, audio 2008-2012, emisiune radio 2005

- EFECTELE EROTISMULUI MEDIATIC IN FAMILIE - Virgiliu Gheorghe biofizician, doctor in bioetica. Autor al unor lucrari de referinta in domeniul audiovizualului - Intalniri Sophia - La libraria Sophia - 9 Octombrie 2012 - Video - 90 minute

- CAND BARBATII NU MAI SUNT BARBATI SI FEMEILE, FEMEI - Despre identitatea de gen - Virgiliu Gheorghe biofizician, doctor in bioetica - Conferinta la Universitatea Stefan cel Mare - Suceava - 4 Octombrie 2012 - Audio - 161 minute

- DEZVOLTAREA SI FUNCTIONAREA CREIERULUI COPIILOR SI TINERILOR IN LUMEA DE AZI IN CONTEXTUL SOCIETATII MEDIATICE SI CONSUMATORISTE - Tehnologia Manipularii, Manipularea Magica, etc - Virgiliu Gheorghe biofizician, dr. in bioetica -29 Sep 2012 -Video-174 min

- PORNOGRAFIA, MALADIA SECOLULUI XXI - Conferinta si lansare de carte. O carte care e bine sa fie citita de orice adolescent, tanar, parinte, profesor, dascal, etc. - Virgiliu Gheorghe biofizician, doctor in bioetica - 24 Februarie 2011 - Video - 149 minute

- MANIPULAREA MAGICA SI PERICOLUL PORNOGRAFIEI - Modificare Comportament, Identitate, etc. Televiziune, Publicitate, Radio, Internet, Mass-media, etc.- Virgiliu Gheorghe biofizician, doctor in bioetica-Constanta Radio Dobrogea-9 Octombrie 2010-Audio-105 min